Cel ce Mă va căuta din toată inima Mă va afla

Experienţa de convertire a surorii Maria Ieremi, primul rod al emisiunii Viaţa la Superlativ difuzată pe TVS Oradea. (Partea a-III-a)

III.  CONSACRAREA

Era o zi de iarnă şi în sufletul meu era o nelinişte şi mă tot gândeam la venirea Lui şi la cum mă va găsi. Am descoperit o emisiune la TV la un post pe care nu-l urmăream de obicei, era o predică şi cel care predica avea faţa senină şi o voce caldă şi ascultând mi-a pătruns în inimă dorinţa de-a-L lăsa pe Isus să intre, mai ales la momentul rugăciunii la care am şi plâns. Apoi într-o altă zi am căutat din nou acest post şi era aceeaşi emisiune: „Viaţa la superlativ” , a treia oară deschizând televizorul am dat iar de acest post şi aceeaşi emisiune. Urmăream deja de mai multe luni emisiunea şi am ajuns să iau legatura cu acest „preot” în care vedeam un om în care locuieşte Isus , când într-o emisiune am văzut că acest „domn” oferă invitaţilor săi o carte scrisă de dânsul „Viaţa la superlativ”, imediat mi-am notat adresa şi am scris că doresc să-mi procur această carte. Am primit răspuns şi am aflat că e pastor adventist. Atunci m-am gândit: ce înseamnă adventist? Mi-a fost greu să merg la biserica adventistă să primesc cartea, dar mi-am făcut curaj şi am intrat, am văzut interiorul, mi-am făcut o părere şi după un timp a apărut pastorul care ne-a invitat pe mine si pe prietena mea la program, dar nu am rămas spunând că altă dată. Am început să citesc cartea şi lacrimile au început să-mi curgă pe obraji , începeam să mă luminez, era o hrană sufletească şi abia aşteptam să aflu mai multe şi să iau legatura cu pastorul. Am fost invitată la un program “libertatea religioasă” şi deşi nu uşor, mi-am făcut curaj să merg sperând că voi trece neobservată, dar pastorul a venit direct la  mine spunându-mi că se bucură că mă vede. Am programat o altă întâlnire când m-a impresionat mai ales momentul în care am îngenunchiat amândoi şi i-am mulţumit Lui Dumnezeu pentru inima mea care Îl căuta. Simţeam că Isus era în acest om şi mi-am făcut curaj să merg la un servviciu divin vineri seara, se întâmpla pe 1 iunie 2007 la exact 20 de ani de la 1 iunie 1987 când am intrat în Biserica catolică. Am început un studiu biblic, am participat la evenimente importante din biserica: Sfânta cină, Hirotonisirea pastorului Cornel Dărvăşan, Botezul a 12 persoane, zi în care Isus m-a chemat la a-I consacra Lui toată viaţa mea. Am simtit indemnul de a raspunde chemarii, zicand in inima mea:  “Isuse ma consacru Ţie de tot, pentru toata viata” , apoi a început o luptă interioară dureroasa cu rugaciuni de iertare la Isus. Am renunţat la alcool, cafea şi carne de porc. Nu lipseam de la programele bisericii. Pastorul m-a ajutat în a cunoaşte adevărul aflat în Sfânta Scriptură şi mă gândesc cu drag la gingăşia Tatălui ceresc cum m-a smuls, ca pe o plantă când vrei s-o scoţi din pământ, cu grija, încet încet pentru a n-o rupe, picurând în inima mea lumina adevărului prin Cuvîntului Său. (mai mult…)

Companioni în Oradea

Cine sunt companionii?

Companionii cuprind vârsta adolescenţei 14-18 ani. Ei sunt adolescenţii care se luptă zi de zi cu schimbările fizice, dar şi de comportament. Unii dintre ei adoptă un caracter rebel, alţii însă încearcă „să rămână pe poziţie” şi să lupte împotriva impulsurilor vârstei.

Companionii din cadrul bisericii AZS Oradea, Maranatha sunt 10 la număr şi încearcă să rămână uniţi într-o lume a cărui zbucium ne afectează pe toţi, din toate punctele de vedere: spiritual, social, economic etc. Grupa se numeşte “Akcent” cu mottoul: “Punem accent pe dragoste” şi îi are alături instructori pe Loredana Moraru şi Ramona Bunea.

Tineri fiind, ne atrage din ce în ce mai mult ideea de “tabără de vară” din cadrul Conferinţei Banat astfel în această vara a participat la tabăra “Muntele fericirilor” din munţii Parâng. La Obîrşia Lotrului din 4 până în 8 august. Aceasta a fost o experienţă unică pentru noi, cei care am participat din jud. Bihor. Am învăţat să fim mai uniţi, cu adevărat o grupă care se ajută reciproc. Primul traseu din tabără a fost cel mai greu deoarece am urcat până la 1800 m, la Lacul Călcescu, aroximativ 5 ore. Al doilea traseu a fost de 5 km până la Lacul Vidra

În cuvinte nu putem spune prea multe, de aceea am făcut un clip care ilustrează mai bine ce s-a întâmplat în munţi. Vizionare plăcută!

Articol: Mirela Urdea
Clip: Beta, Andrada şi Sebastian